Corecţia gama se foloseşte în grafică şi este o chestie care poate fi definită în mai multe feluri.În mod formal, este aplicarea unei funcţii de putere pe luminozitate. În mod intuitiv, este metoda de a creşte sau a scădea luminozitatea aparentă (relativă) a unei imagini.

Ce face corecţia gama? Prin corecţie gama se înţelege aplicarea unei funcţii de forma următoare pe componenta de luminozitate a unei culori (şi prin extensie asupra tuturor culorilor dintr-o

imagine):

În plus, pentru γ=1 funcţia nu produce nicio schimbare:

De ce avem nevoie de corecţie gama?

Culmea e că avem nevoie de corecţie gama din mai multe motive separate. De fapt, în cea mai mare parte a timpului diversele corecţii se anulează reciproc de la sine.

Unde avem nevoie de corecţii gama?

• Să presupunem că aţi avea o foaie de hârtie cu pătrăţele, ca cea din caietele de matematică. Dacă vi s-ar cere să figuraţi multiplii şi submultiplii metrului, de exemplu, aţi avea două variante (mă rog, aţi avea multe variante, dar noi vom explora doar două). Prima variantă ar fi să marcaţi pur şi simplu lungimea multiplilor şi a submultiplilor pe grafic – rezultatul ar fi o reprezentare 1:1 a tuturor lungimilor. Toate bune şi frumoase, însă v-ar trebui o coală de un kil ometru lungime ca să indicaţi doar primii trei multipli (ceilalţi doi sunt decametrul şi hectometrul, sigur aţi uitat măcar numele unuia dintre ei). Şi în plus de la milimetru în jos nu prea mai aveţi cum să desenaţi. Alternativa ar fi să aplicaţi o corecţie gama înainte de a începe desenul.

• am văzut că este necesară codificarea gama atunci când capturăm liniar imagini, în aşa fel încât monitorul să facă decodificarea gama la redare. Însă uneori este necesară chiar o corecţie gama autentică: de exemplu dacă procesăm o imagine pe un monitor cu nişte caracteristici date iar apoi imaginea este afişată pe un cu totul alt monitor atunci trebuie să aplicăm o corecţie gama de aşa natură încât imaginea finală să fie bine afişată pe monitorul destinaţie.